Există o nevoie a individului uman de a-şi demonstra puterea muşchilor, a creierului şi, în ultimă instanţă, a poziţiei sociale sau de orice fel în raport cu celălalt. Un raport de forţă care trebuie subliniat, pus în evidenţă fără nici o urmă de dubiu în absolut oricare situaţie şi faţă de oricine sau orice. Pare un lucru de la sine înţeles, vizibil odată cu primele gesturi ale vieţii şi pînă la cele majore, de la lupta pentru jucăria zbîrnîitoare din faţa ochilor nesiguri ori pentru găletuşa şi lopăţica primelor castele de nisip şi pînă la cea cu morile de vînt ale chestiunilor mai înalte cum ar fi iubirea. Pînă de curînd, credeam că este o îndeletnicire tipic masculină aceea de a marca teritorii, de orice natură ar fi ele şi oriunde s-ar afla, chiar şi pe Lună. După cum reiese din comentariul publicitar la spotul pentru Mountain Dew, cel care şi-a folosit cel mai bine capul (la propriu) în acest scop se cheamă că a marcat şi îşi poate consuma linişitit premiul în faţa amicilor, în timp ce celălalt se retrage cu coada între picioare. Tot la propriu. De aici înţelegem că în înfruntarea directă dintre doi masculi (unul taur şi unul feroce), cel mai tare de cap pare să fie ultimul. Fireşte - după cum spuneam - la propriu. O altă concluzie ar mai putea fi aceea că în lupta dintre animal şi om învinge întotdeauna animalul din om, dar pînă la urmă, nu este decît o reclamă la o băutură răcoritoare şi nu un documentar de pe Discovery, aşa că nu văd de ce ne-am mai bate capul. Din pură întîmplare, poate, sau din political corectness ori pentru că ne confruntăm cu un adevărat trend adlerian în rîndul oamenilor de publicitate de pretutindeni şi, în acelaşi timp cu un "protest viril" al feminismului fără frontiere şi sex din mentalitatea ultimelor trei sferturi de secol, s-a inventat şi varianta complementară a sentimentului de superioritate umană faţă cu animalul descr