Între 12-14 septembrie 2003, Zilele culturii călinesciene s-au desfăşurat, ca în fiecare an, la Oneşti (12-13 septembrie) şi la Tescani (14 septembrie). Respectând programul, judicios gândit pe teme mari: Repere publicistice, Colocviu de literatură contemporană, Recitalul „Poetul în Cetate”, Cultură şi sincronizare, ediţia acestui an s-a impus prin trăsătura sa susţinută de vie dezbatere. Având ca punct de pornire tema G. Călinescu şi critica literară postbelică, moderator Eugen Simion, atmosfera a câştigat atât prin caracterul său de obiectivă sociabilitate, cât şi prin aducerea în discuţie a problemelor complexe ale culturii, literaturii şi limbii române, ca o experienţă colectivă, personală şi conştient elaborată, în fond: orientările deduse din irupţia anului 1989, meditaţiile istorice şi realitatea brutală a peisajului, prielnic celor mai neaşteptate şi vii dezacorduri şi acorduri, privitoare la însumarea dreptului judecării marilor personalităţi, a literaturii din perioada comunismului, a denaturării scriitorilor noştri celor mai valoroşi, a revistelor literare, a integrării diasporei. De remarcat şi de reţinut participarea auditoriului, relevantă prin cadenţele asumării termenilor puşi în discuţie, oneştenii aducând prin prezenţa lor neabătută la aceste întruniri culturale, zestrea lor de maturitate educativă, care include deopotrivă pe adult şi pe tânăr, acesta din urmă ajuns parcă aici la vârsta adultă, fără a-şi trăda imaginea sa ideală. Exemplu fiind participarea la recitalul „Poetul în Cetate” unde alături de nume deja consacrate, s-au bucurat să-şi probeze calitatea începutului în public mai larg, Emilia Prisacaru şi Eugen Constantin, remarcabil prin opţiunea lui de profundă cordialitate a manifestării din partea cenaclului literar Sburătorul. La fel şi Felix Lupu care, din sfiiciune, deşi autor al unui volum de versuri şi poeme în proză, el fiind