- Cultural - nr. 192 / 1 Octombrie, 2003 Schitul Romanesc Prodromu Construit in actuala forma intre 1852-1856, prin purtarea de grija a ieroschimonahului Nifon, Schitul Romanesc Prodromu a avut ca punct de plecare sihastria romanilor inca din secolul al XIV-lea, de la Vigla Ianicopoli, un loc din estul Muntelui Sfant, in care si-au cautat mantuirea sihastri din Tarile Romane. Acestia au construit o biserica de piatra cu hramul "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul", in jurul careia s-a constituit la inceputul secolului al XIX-lea Chilia Prodromu, care a devenit schit cu viata, de obste prin eforturile ieromonahului Iustin, care a obtinut acordul manastirii Marea Lavra, pe al carui teritoriu se afla, de a ridica toate cladirile de trebuinta vietii monahale. Dupa 20 de ani insa, asezarea monahala de la Vigla Ianicopoli s-a destramat, constructiile ajungand o ruina. Schitul Prodromu a renascut insa din propria-i cenusa, iar viata monahala si-a intrat in drepturile ei firesti. Daca in 1820 erau 40 de sihastri, in 1860 numarul acestora a ajuns la 60, la sfarsitul secolului al XIX-lea ajungandu-se la 150 de calugari. Apoi, numarul acestora a scazut la 100 in 1929, la 50 in 1940, la 12 in 1980, ca astazi sa fie la Schitu Prodromu 29 de vietuitori, calugari si frati intru calugarie. Acestia au primit cu emotie vizita unei delegatii a Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane de Alba Iulia, condusa de I.P.S. Andrei. Din jurnalul acestei calatorii, va prezentam cateva fragmente. (N.B.) Prodromu, 20 septembrie 2003 In sfarsit, am ajuns acasa. E prima oara in acest pelerinaj ca simt din nou ca sunt roman, cu tot cu pamantul pe care-l calc. Chiar daca e, administrativ vorbind, pamant grecesc, deasupra lui e duh romanesc. Si biserica si curtea si trapeza, chiliile, gradina _ toate respira romaneste. Parintele staret Petroniu Nastase e ca un sfant. Iar manastirea, desi nu are