Dansul contemporan românesc, deşi foarte apreciat în Occident, este, din motive economice şi nu numai, puţin vizibil, pe scenele de aici. Cosmin Manolescu, Mihai Mihalcea, Florin Fieroiu, Manuel Pelmuş trebuie să dea în România o adevărată luptă pentru vizibilitate, spectacolele de dans contemporan fiind, cu excepţia festivalurilor, rarisime. Concomitent cu aceasta, generaţia veche din dansul contemporan, al cărei cuvînt are o forţă nu tocmai de neglijat, a negat în mai multe rînduri în presă valoarea tinerilor coregrafi. Lupta pentru vizibilitate se dă de această dată între două direcţii opuse. Dar destul cu asta. Megem să vedem şi noi un spectacol de dans?

România trebuie să funcţioneze ca o firmă - interviu cu Sergiu ANGHEL, coregraf -

În ce relaţii sînteţi cu foştii dvs. elevi? Am fost profesor la Liceul de Coregrafie şi Florin Fieroiu, Mihai Mihalcea, Cosmin Manolescu, toţi mi-au fost elevi. Lucru care demonstrează un fapt: pînă la acea generaţie, nimeni nu reuşise să scoată 6-7 dansatori de calibrul lor. Eu le-am oferit un reper, am fost un profesor de la care au avut ce învăţa. Această generaţie pe care am trecut-o porţile liceului şi căreia i-am pus şi o diplomă universitară în mînă (eu am înfiinţat secţia de Creaţie Coregrafică din cadrul UATC, pentru că pînă la mine toţi profesorii de la Liceul de Coregrafie aveau doar liceul la bază) mă contestă acum la toate colţurile. De ce credeţi că se întîmplă asta? Nu ştiu, aş vrea şi eu să ştiu, pentru că eu nu i-am atacat niciodată, niciodată nu am răspuns în nici un fel atacurilor lor. Poate reuşiţi dumneavoastră să aflaţi. Ce vi se reproşează? Se duce acum o campanie ipocrită, de disociere între companiile subvenţionate de Ministerul Culturii şi aşa-zişii coregrafi independenţi, sintagma fiind o găselniţă a marelui manager Cosmin Manolescu, pentru că în străinătate independenţii ajung mai uşor l