Omul cu telecomanda în mînă - în fapt, personajul principal al acestei rubrici - va fi convins, se pare, să meargă la referendumul pentru votarea Constituţiei. Campania guvernamentală a fost eficientă, în ciuda aerului grăbit. În orice caz, a fost eficientă latura sa persuasivă : cetăţeanul a trebuit să înţeleagă că e musai, că votarea are legătură cu viitorul şi cu Europa. Maşinăria publicitară declanşată de autorităţi s-a infiltrat în viaţa cotidiană a oamenilor: cine a pus benzină de la Petrom va fi observat, desigur, bannerele cu îndemnuri la vot agăţate la intrarea în benzinărie, iar cine a umblat cu maşina pe şoselele patriei va fi citit, fără îndoială, fluturaşii "constituţionali" lipiţi pe panourile plasate de Romsilva pe marginea străzii (acelea cu "Cine are pădure, are viitor", "Pădurea e a noastră. S-o protejăm" şi alte asemenea sloganuri mobilizatoare). Pe lîngă campania propriu-zisă, omul cu telecomanda a avut parte de felurite ştiri, reportaje şi anchete pe stradă din care a putut constata că subiectul "Constituţie" e la ordinea zilei, chiar dacă mulţi concetăţeni nu-i cunosc conţinutul. De la emisiunile de ştiri, de pildă, a aflat că un patron le-a promis angajaţilor prime de cîteva sute de mii dacă merg la vot sau s-a convins că oameni ca şi el sînt hotărîţi să voteze, chiar dacă nu prea ştiu ce scrie în noua lege fundamentală. Chiar şi reportajele ori comentariile "anti", în care se putea observa că oamenii nu sînt informaţi ori în care lideri politici şi sindicali criticau campania guvernamentală, au avut efectul lor mobilizator: publicul "a fost expus" discuţiilor despre referendum, ceea ce măcar i-a dat de gîndit ori a îndemnat la efortul de informare suplimentară. Sau, pe unii oameni, i-a făcut să ia decizia de a merge la vot, convingîndu-i că e în joc o chestiune importantă, chiar dacă ei nu ştiu exact ce conţine: "Miţule, îmbracă-te degr