- Social - nr. 195 / 4 Octombrie, 2003 Timpul a sapat adanc in constiinta umana, ca si apa in stanca, daltuind adevarate monumente pe care nimic nu le poate distruge. Asa au aparut in plan fizic si "portile", de la Poarta Raiului la Poarta Sarutului, ca treceri spre... altceva. Anticii au ridicat stalpi (stele) in amintirea trecerii lor prin viata sau prin tinuturi noi. Epopeile indiene, cat si autori ca Herodot, Cantemir, N. Densusianu relateaza despre acestea; ele se intalnesc la traci si egipteni, dar si in Franta la Carnac, in Anglia la Stonehenge, in Basarabia - pana dincolo de Crimeea. In Romania sunt toponime precum: Poarta Alba, Poarta, Poarta Salajului, Pasul Poarta Orientala si Poarta de Fier. Primul care a relatat despre Portile de Fier a fost Homer (Sidereiai pylai), apoi Claudian (Ferratae portae ale getilor). Ovidiu numeste zona plina de stanci de langa muntii Ceraunia (Cerna), primejdioase navigatiei, "fera saxa". Herodot, in Istorii, relateaza: "Fluviul Istru, izvorand din tara celtilor de langa orasul Pyrene (exista azi toponimele Pourrain in Franta si Poronin in Polonia) curge, taind Europa in doua; celtii se afla dincolo de Coloanele (Steleon) lui Herakles si se invecineaza cu kynesienii, locuitorii Europei cei mai indepartati dinspre soare-apune; Istrul, strabatand toata Europa, se varsa in Pontul Euxin la Istria. Istrul, curgand printr-un tinut locuit, este cunoscut de multi." Dunarea era numita de greci Istru, pana la Portile de Fier si Danubius de catre celti, dincolo de ele, pana la izvoare. Coloanele lui Heracles, desi clar reperate pe Dunare, sunt identificate azi de catre multi, in mod gresit, cu stramtoarea Gibraltar. Daca comparam intre ele stramtoarea Dardanele (Hellespont in antichitate, lata de 1,3-18,5 km, lunga de 120,5 km, adanca de 153m si avand curenti puternici de 2-6km/h) cu Gibraltar (lata de 14-44 de km, lunga de 65km, adanca