- Social - nr. 196 / 7 Octombrie, 2003 Festivalul de Teatru de la Oradea (mai mult sau mai putin scurt - unele spectacole au durat doua ore) a avut, in cele patru zile la care am participat (comparativ cu... tot cele patru, de la Sibiu - pentru ca ele contin imaginea de ansamblu), o "tinuta" exceptionala, incepand de la felul in care au fost "tratati" toti invitatii (inclusiv ziaristii), pana la faptul ca au venit toate marile "nume" anuntate in program, terminand cu modul in care s-au prezentat personalitatile...inclusiv estetic (eleganta domnului Marian Popescu, "simplitatea neagra" a lui Marcel Iures, ajuns la varsta amintirilor precum Krapp, purtand "doliul vietii" ca un personaj din "Trei surori" de Cehov, poate cu dorul acelor "vremi de aur"), nonsalanta frusta a fratilor Vlad si Voicu Radescu, pe care ii vad pentru prima oara impreuna, franchetea parului "tepos" si jachetei rosii a lui Florinel Piersic, fireasca prezenta de spirit vesnic tanara a directorului Lucian Silaghi. Dar ca sa nu lungesc prea mult, sfarsitul festivalului a reusit sa egaleze inceputul, "Alge" de la Sfantu-Gheorghe ii confera lui Radu Afrim dreptul de a fi nominalizat la Uniter "in linie dreapta" cu Maniutiu si Frunza (nu si Ioanei Gajdo cu Imola Kezdi si Irina Movila, cel putin nu in acest rol, constand in strambaturi, onomatopee si gesturi bruste - in plus, pe Luminita Valeanu am vazut-o altfel in acelasi rol; nu si lui Florin Piersic jr, premiat pentru un rol sustinut...la microfon, care socheaza prin expresii obscene - motiv pentru care, dupa al treilea monolog, am parasit sala). Foarte interesante au fost "Teatru Sport" al Centrului Cultural European, in care tinerii au "brodat" pe loc, suta la suta, in functie de interventiile publicului spectator, situatiile din scena (un examen greu, cea mai grea proba fiind pentru un actor, dintotdeauna, improvizatia) si "Kolka" Teatrului Ariel