Ultimul grup cere ca documentul sa respecte principiul egalitatii natiunilor mari si mici, ceea ce inseamna schimbarea unor prevederi importante si sensibile, precum cele care reglementeaza mecanismele de luare a deciziilor si reprezentarea fiecarui stat in UE. Tarile mai mici se tem ca noua Constitutie le va reduce la statutul de simpla masa de manevra pentru "greii" continentali. Cealalta tabara sustine ca, fara noile reguli, mecanismele institutionale ale Uniunii Europene largite se vor gripa. Daca falia continentala ramane serioasa, nu e deloc exclusa activarea ideii unei Europe cu doua viteze, cu un grup mai restrans de state, constituit in jurul Frantei si Germaniei, care sa initieze un proces de profunda integrare politica, si un altul in care tarile membre sa pastreze o mult mai larga autonomie decizionala. Limitele posibile ale integrarii europene, dincolo de care deciziile luate in laboratoarele politice sunt respinse de catre populatie, asa cum s-a intamplat cu ultimul referendum din Suedia privind adoptarea monedei euro, sunt inca greu de intrevazut.

Pentru ca pana la urma in chestiunea ritmului si amplorii procesului de integrare europeana suntem departe de a fi ajuns la un numitor comun. Euroscepticii ataca chiar pe fond noul proiect de Constitutie. "Parintii fondatori ai Statelor Unite care s-au intalnit la Philadelphia in 1787 nu au dorit sa impuna viitoarelor administratii americane politici precise in domeniile economiei, numarului orelor de munca saptamanale sau explorarii spatiului, adica exact ceea ce li se cere sa faca liderilor europeni reuniti la Roma" se scria intr-un editorial recent din cotidianul britanic Daily Telegraph.

In acest climat european fluid procesul de integrare a Romaniei devine, prin forta lucrurilor, si mai complicat. Invitat si el la Roma cu statut de observator, alaturi de reprezentantii Bulgariei si Turciei