Statele Uniunii Europeane s-au pus de acord sa elaboreze o lista comuna de "tari sigure", de unde nu vor mai primi azilanti decat in cazuri cu totul exceptionale. Marea Britanie si Germania opereaza Statele Uniunii Europeane s-au pus de acord sa elaboreze o lista comuna de "tari sigure", de unde nu vor mai primi azilanti decat in cazuri cu totul exceptionale. Marea Britanie si Germania opereaza deja, la nivel national, cu astfel de liste, iar alte tari membre ale UE sunt pe cale de a stabili unele similare. In aceasta situatie, ministrii de Interne si de Justitie ai Celor 15 au acceptat, dupa multe ezitari, propunerea ministrului francez de Interne, Nicolas Sarkozy, de a armoniza listele respective, pentru a-si asigura o mai buna protectie comuna impotriva afluxului de refugiati din motive economice. Adoptarea unei liste a "tarilor sigure" nu va implica refuzul examinarii cererilor de azil primite de la cetatenii statelor respective, intrucat astfel de practici ar incalca legile internationale privind statutul refugiatilor. Cererea va fi in mod obligatoriu examinata, insa ea va fi considerata din start nefondata, ceea ce va putea accelera procedurile de expulzare. Membrii UE spera insa ca aceasta masura sa descurajeze potentialii refugiati inca de la inceput, astfel incat acestia sa renunte la parasirea tarii de origine. Pentru ca o tara sa fie considerata "sigura", ea trebuie sa raspunda unei serii de exigente democratice. Criteriile comune nu au fost inca stabilite, intrucat statele membre au inca opinii divergente asupra acestui aspect. De teama ca noile conditii impuse de Bruxelles sa nu le restranga libertatea de decizie, Marea Britanie si Germania cer sa fie lasate sa isi pastreze propriile liste. Marea Britanie, de pilda, doreste stabilirea unor criterii foarte "suple", potrivit carora un stat trebuie considerat drept sigur, chiar daca nu este un stat de drept