- Social - nr. 199 / 10 Octombrie, 2003 Exista o familie de cuvinte, care, datorita structurii neobisnuite, ne face sa le folosim fara un "n" din cele trei pe care le cuprind aceste cuvinte. Astfel transcen-dent, adjectiv, feminin plural transcendentale, este rostit si scris fara al doilea "n": transcedent, transcedentale. Sa discutam acest cuvant "greu". Transcendent; ca termen filosofic: care se ridica dincolo de limita sau de nivelul unui domeniu dat. Cuvantul are si alte acceptiuni. Transcendental - care este deasupra lumii reale. Transcendenta - calitatea de a fi transcendent. Transcendentalism - curent filosofic. Credem ca omiterea unui n este apropierea de alte cuvinte cu final identic fara acest "n" buclucas: occident, accident, ardent, trident etc. Omiterea, curenta, a unui "n" are loc si la cuvantul delincvent, rostit si scris delicvent. Discutand acest cuvant, Al. Graur scrie ca alterarea cuvantului are loc: "… nu atat pentru ca grupul de consoane ncv constituie o greutate de pronuntare, cat… pentru ca se porneste de la delict… Adevarul este ca nu delict este baza, ci latinescul delinguo, a parasi (drumul bun), la care se pune sufixul participiului prezent, - ent". Delincvent, delincventi, delincventa, delincvente: persoana care a savarsit un delict penal. Delincventa: fenomen social care consta in savarsirea de delicte. Totalitatea delictelor savarsite la un moment dat, intr-un anumit mediu sau de persoane de o anumita varsta. Astfel: delincventa juvenila, adica a celor tineri. In Dictionarul explicativ (DEX) 1975, este notat cuvantul carafa, ca o varianta a literarului garafa. Indreptarul… (1982) noteaza pe carafa ca literar, admitand si varianta libera garafa, socotita tot literara. Carafa/garafa, plural carafe/garafe are sensul: sticla avand gatul lung si partea de jos bombata; continutul unei astfel de sticle. Istoria cuvantului e