Coltul Chiliilor. Dupa secole negre de asteptare, credinciosii din Zarnestii . Brasovului isi vad visul realizat: schitul din . Muntii Piatra Craiului se reface. Marea truda e dusa la implinire . de un calugar in varsta de 24 de ani . Incercarea. Inca din primii ani de calugarie, tanarul monah Ioanich...
Coltul Chiliilor
Dupa secole negre de asteptare, credinciosii din Zarnestii
Brasovului isi vad visul realizat: schitul din
Muntii Piatra Craiului se reface. Marea truda e dusa la implinire
de un calugar in varsta de 24 de ani
Incercarea
Inca din primii ani de calugarie, tanarul monah Ioanichie visase sa ajunga in Muntii Piatra Craiului, langa Brasov. Ii spusese candva luminatul parinte Cleopa ca acolo, intr-o stanca aflata pe inaltimi, exista o pestera in care se afla o bisericuta straveche, unde se nevoise candva, in schimnicie si rugaciune, marele duhovnic Ioanichie Moroi de la Sihastria. "Du-te, copile, du-te acolo unde eu n-am ajuns", ii spusese parintele. "Locul e sfant si se numeste Coltul Chiliilor." La scurta vreme, Ilie Cleopa trecuse in nefiinta si calugarul Ioanichie simtea tot mai aprig dorinta sa ajunga in locul acela, fie si doar ca sa aprinda o lumanare si sa spuna o rugaciune pentru sufletul celui pe care il iubise si il venerase atat. Asa se face ca, intr-o dimineata de primavara, a pornit de la manastirea lui din Muntii Apuseni spre Brasov. Era pe inseratelea cand a ajuns langa talpa muntelui, la Zarnesti, ratacind in cautarea unui urcus. Ploua marunt si cineva de-al locului i-a spus ca este o nebunie sa porneasca de unul singur spre negurile padurilor. A ascultat, a cautat gazduire si, intamplare sau nu, a nimerit la casa unor femei in varsta, care traiau in calugarie alba, facand pelerinaje la pestera de la Coltul Chiliilor. Impreuna cu ele si cu alti cativa zarnesteni, au pornit a doua z
