Conform unor sondaje, 70% din publicul Uniunii Europene nu doreste ca Romania sa faca parte din aceasta comunitate. Suntem singura tara din procesul de aderare care a semnat acordul privind Tribunalul Penal International, care excepteaza soldatii americani de la judecata pe teritorii straine. In raport cu europenii, aceasta semnatura a complicat situatia. In plus, capacitatea actuala a guvernului de a accelera negocierile este limitata. Avem nevoie, ca natiune, de 12 luni de mobilizare completa. Avem nevoie de schimbari structurale, iar absenta lor creeaza panica la Comisia Europeana si in Parlamentul European si adanca insatisfactie interna.
Urgenta schimbarilor structurale in justitie, administratie publica si economie
Schimbarile structurale trebuie sa aiba loc in justitie, administratie publica si economie. In Romania, justitia n-a fost niciodata putere independenta in stat, n-a fost niciodata o casta profesionala puternica, cu autoreglementare si autocontrol. În '99, 70% din public considera justitia corupta, oamenii fiind nesatisfacuti de performantele ei. In 2003 avem acelasi procent de nemultumiti. Deci, n-a avut loc nici o schimbare. Un alt domeniu de maxima insemnatate pentru trecerea examenului de intrare in UE este administratia publica. De cand exista statul modern roman, nu am avut o administratie publica cu reguli, cu capacitate de autoinnoire, cu capacitate de automobilizare. Trebuie sa se organizeze primul Corp al Functionarilor Publici in Romania, profesionistii statului, nu ai politicului, nu ai societatii civile, nu ai justitiei, ci ai statului. Procesul legislativ e destul de avansat, dar la nivelul mecanismelor interne mai este mult de lucru.
In fine, trebuie sa avem o economie de piata functionala. Romania plateste acum pentru ce s-a intamplat (sau nu s-a intamplat) intre 1990 si 2000. Intre '90 si 2000 a persistat teoria
