Se prevad, de asemenea, o simplificare a procesului legislativ si o separare relativa a atributiilor celor doua Camere. (Legile se trimit initial numai catre una dintre Camere si, daca nu sunt adoptate intr-un anumit termen - 45 zile -, se considera adoptate si sunt trimise celeilalte Camere, art. 73.) Imunitatea parlamentara este in mod explicit rezervata declaratiilor politice. Legile declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala care, pana acum, puteau fi totusi adoptate ca atare de catre Parlament cu majoritate de doua treimi, rasturnandu-se astfel obiectia Curtii, acum vor trebui ori modificate, ori isi inceteaza efectele juridice. Raman si unele cusururi majore, de pilda, mentinerea si chiar "bicefalismului" puterii executive.
Sa mai adaugam si faptul ca, spre deosebire de situatia din 1991, acum toate partidele democratice - de la putere sau din opozitie - au contribuit la redactarea noii forme constitutionale si sustin participarea la vot. Numai PRM face exceptie - o exceptie cu totul semnificativa pentru tendintele extremist-populiste nedezmintite ale acestui partid. Atunci, de ce acest dezinteres major al populatiei fata de referendum? Raspunsul e simplu: pentru ca prea putini oameni mai cred ca, in România, a dispune de legi constitutionale bune reprezinta o garantie eficienta impotriva abuzurilor de tot felul. De 12 ani, diferite legi ordinare au mers in rasparul Constitutiei, dar mai ales instructiunile de aplicare au mers in rasparul legilor si chiar dispozitiile interne si telefoanele "pe scurt" au sfidat legile si Constitutia, adesea in raspar fata de orice principii morale, democratice si de drept. De ce ar fi altfel, acum? - se poate gandi oricine. Cand mai multe foruri europene si internationale, precum Freedom House, declara România cea mai corupta tara din UE si dintre tarile candidate, iar Guvernul PSD nu schiteaza nici m
