Dupa ce platesc lucrarile si taxele, locuitorii asteapta chiar si un an bransarea la reteaua de apa La aproape patru ani de cand francezii au pus mana pe defuncta Regie de apa Bucuresti, investitiile sunt invizibile, in schimb, birocratia a atins un nivel alarmant. Dupa ce Veolia (fosta Vivendi, fosta Compagnie Generale des Eaux) a preluat conducerea, la Apa Nova Bucuresti a aparut o adevarata mafie a bransamentelor pentru populatie. Daca inainte de privatizarea serviciillor de alimentare cu apa si canalizare ale Capitalei, locuitorii puteau alege intre aproape 40 de firme pentru a se racorda la reteaua de apa, acum francezii au impus doar cinci. Bucurestenii care vor sa devina clienti ai singurului operator de servicii din acest domeniu se lovesc mai intai de aberatia stipulata in contractul de concesiune, potrivit careia, jumatate plus una din familiile de pe o strada trebuie sa declare in scris, la notar (pe cheltuiala proprie), ca vor incheia contracte cu Apa Nova Bucuresti. Numai atunci marii investitori sunt dispusi sa extinda reteaua. Altfel spus, ca sa devii client al Apa Nova, trebuie sa-ti convingi jumatate din vecinii de strada sa intre in vartejul birocratic al bransarii. Dar nici cel care reuseste acest lucru sau care are sansa de a locui pe o strada deja racordata la retea nu scapa de birocratia impusa de managementul francez. Pentru ca, prin noile reglementari, cine vrea sa bea apa din retelele Apei Nova depune o cerere, anexand copiile dupa actele necesare (act de proprietate, schita casei, autorizatie de constructie, certificat de urbanism pentru retele etc). Apoi incheie un contract de lucrari, platind, totodata, 15-20 de milioane de lei, adica jumatate din deviz. Omul se bucura cand vede ca, prin contract, lucrarile nu pot incepe mai tarziu de 30 de zile de la obtinerea de catre Apa Nova a autorizatiilor necesare. Numai ca el nu stie ca acest lucru