- Istoric - nr. 206 / 21 Octombrie, 2003 Stingerea dinastiei romano-ungare a arpadienilor si venirea celei franco-italiene a angevinilor, adepta a feudalismului de tip occidental, prin Carol I Robert (1308-1342) si Ludovic I (1342-1382) d'Anjou, a insemnat declansarea unei politici tenace antiro manesti, cu sustinere papala, de deznationalizare prin catolicizare. La 4 octombrie 1332, cancelaria papala de la Avignon se plangea lui Carol I Robert ca Episcopia Milcoviei a fost definitiv distrusa de "puternicii acelor locuri ", care i-au confiscat "posesiunile si bunurile". Ca urmare, se intensifica propaganda prin franciscani in Transilvania, impotriva "schismaticilor" care sunt definiti printr-un act de cancelarie din 17 octombrie 1345 ca "olachi". Iar in 1351 doua documente emise de cancelaria de la Avignon ii confereau lui Ludovic I dreptul de a intemeia biserici speciale pentru convertirea "schismaticilor" si de a promite acestora, in schimbul catolicizarii, scutirea de decima (impozitul ecleziastic). In aceste conditii, chiar daca regele mentioneaza intr-un document din 1355 "in congregatione nostra generali universis prelatis, baronibus, nobilibus, Siculis, Saxonibus, Olachis in partibus Transylvanis constitutis", catolicizarea fortata a romanilor continua stimulata de plangerile lui Inocentiu VI (1352-1362) ca marea lor majoritate a ramas ortodoxa (1356). La 28 iunie 1366 Ludovic I dadea un edict conform caruia calitatea de nobil, deci proprietatea asupra pamantului, era conditionata de calitatea de catolic. Ofensiva s-a dezlantuit indeosebi impotriva romanilor din "secuime", in 1374 papa Grigore XI (1370-1378) cerandu-i regelui sa creeze o episcopie care sa aiba ca obiectiv "acea parte a multimii natiei romanilor" care traiau "la hotarele regatului spre tatari" tinand inca de "ritul si schisma grecilor". In aceste conditii, multi romani s-au instrainat, ing