- Cultural - nr. 210 / 25 Octombrie, 2003 Echidistante talpi pornesc spre-acelasi punct, Preaplinul se resimte si-n gol ca-ntr-o baltoaca, Dumnezeind mocirla naravului defunct, Tacerea ragusirii da bataturi in toaca. Si zilele taioase se-mping in mucegai, Sticletii ne bat campii pe cea mai joasa treapta Un ghemotoc de viata de noi se tine scai Cu lipitori de pasi ce urma si-o asteapta. Se pun paie pe foc si gazul cel mai plin Isi indrazneste rostul de-a fi cum se cuvine, Sa-si arda marioneta de teatru in declin, Se muta scena-n strada spectacolelor pline. Si talpile se uita prin mintile de ceara, Perciunii asfaltati dau mugure in corn, Se muta morga-n sange si-un debit da pe-afara Nisipuri fara saci sau fagurii pe horn. Se pierde prin convulsii in pasii nostri medii, Predomina o tuse pe-un gat sub chingi de fier, Cosciugul de pomana, in lipsa de remedii, Reincapandu-si gandu-i cu tropice de ger. Se bat cuie in mere sa spanzure de pom, Se-obliga iar cu forta un drept la pleonasm, Retorice gramatici iau dreptul de-a fi om, Oricarui fapt benefic cu cartite de spasm. Pamantul prinde cancer, pe frunze igrasie, Cu temnite scalcite-i dumnezeieste toaca, Crapat indescifrabil piroanelor de vie, Musteste golul sacru umplandu-si nebaltoaca. Cand talpile-si pastreaza sarutul altor guri, Din drac devine inger orice pentru Stanescu, Nici marul nu-si mai bate piroane de masuri Cand totul se sfarseste cu-Amin, Dumnezeiescu. Darie Ducan - Cultural - nr. 210 / 25 Octombrie, 2003 Echidistante talpi pornesc spre-acelasi punct, Preaplinul se resimte si-n gol ca-ntr-o baltoaca, Dumnezeind mocirla naravului defunct, Tacerea ragusirii da bataturi in toaca. Si zilele taioase se-mping in mucegai, Sticletii ne bat campii pe cea mai joasa treapta Un ghemotoc de viata de noi se tine scai Cu lipitori de pasi ce urma si