Retetele fericirii. "Iata, stau la usa si bat...". Stimata redactie, . Totul a inceput intr-o noapte de Pasti, acum doi sau trei ani, cand, ducandu-ma la biserica sa iau lumina, am auzit o voce ingereasca (vocea Inalt Preasfintitului Teofan - Mitropolitul Olteniei) spunand: "Deschideti-va inimile si pr...

Retetele fericirii

"Iata, stau la usa si bat..."

Stimata redactie,

Totul a inceput intr-o noapte de Pasti, acum doi sau trei ani, cand, ducandu-ma la biserica sa iau lumina, am auzit o voce ingereasca (vocea Inalt Preasfintitului Teofan - Mitropolitul Olteniei) spunand: "Deschideti-va inimile si primiti pe Dumnezeu in ele". Tonul vocii sale calde, atmosfera magica creata si sensul acestor cuvinte mi-au patruns in suflet si m-au facut sa am o revelatie. Din acea noapte, am inceput sa ma apropii de Biserica, sa citesc carti despre religie, sa merg la slujbe si mai ales sa-L primesc pe Dumnezeu in inima mea! Adica sa fac lucruri placute lui Dumnezeu si sa fiu cat mai aproape de felul in care El doreste sa ne traim aceasta viata trecatoare. Am inceput sa ma aplec spre necazurile oamenilor, sa ajut cu ce pot pe cei saraci, sa dau de pomana din lucrurile pe care le aveam, sa fac cadouri de sarbatori, sa fiu mai buna, mai intelegatoare cu rautatile oamenilor. Toate aceste lucruri mie mi-au adus fericirea. Inainte, credeam ca numai oamenii foarte bogati, cu vile, masini straine si inconjurati de lux pot fi cu adevarat fericiti. Nu apreciam multe lucruri pe care acum, dupa ce L-am primit pe Dumnezeu in inima, am inceput sa le vad la adevarata lor valoare: faptul ca sunt sanatoasa, ca familia mea este sanatoasa, ca am o meserie care imi place, ca am o locuinta de doua camere in care ma simt bine, ca pot strange bani sa fac o excursie etc. Sunt fericita cand merg la biserica duminica si de sarbatori, cand ascult slujbele, cand citesc car