Pentru impatimitii de numismatica, Muzeul National de Istorie si Arheologie a deschis la etajul doi o expozitie cu peste 4.500 de monede, marcand evolutia in domeniu din antichitate pana in timpurile Pentru impatimitii de numismatica, Muzeul National de Istorie si Arheologie a deschis la etajul doi o expozitie cu peste 4.500 de monede, marcand evolutia in domeniu din antichitate pana in timpurile moderne. Colectiile Institutului de Arheologie Bucuresti si Academiei sunt de circuit inchis, iar Muzeul de Istorie al Romaniei nu-si poate expune comorile din pricina reparatiilor neterminate de ani de zile, dar iata ca institutia tomitana selecteaza din cele 68.000 piese numismatice adunate de-a lungul timpului, valorile in masura sa incite in cel mai inalt grad. O vitrina speciala este destinata celor mai vechi monede din tara: tip varf de sageata, din secolul VI aChr. si cateva "cu roata", din bronz, din secolul V i.C. Cetatea Histria detine pionieratul absolut. Faptul ca si crestinismul s-a raspandit de aici, din Dobrogea, este marcat de monezile cu insemnul crucii, din secolul IV d.C. Nepretuite sunt si cele doua piese cu efigia regelui Moskon, singurul rege geto-dac care si-a turnat numele si chipul in bronzul monedelor "lasand astfel si singura marturie despre trecerea lui prin lume (cronicile nu-l mentioneaza). Emisiunile monetare din secolele II-III d.C. atesta ca, la acea vreme, cetatea Tomis detinea un loc de frunte in Marea Neagra, fiind necropola Confederatiei oraselor vest-pontice. Nu mai putin spectaculos-evocatoare sunt cele romane, bizantine s.a.m.d. din Tezaurele Cernavoda (1976 piese), Abrud (1980 piese, langa Adamclisi), Saraiu, Canila, Viile, Pelin etc. Arheologul Gabriel Custurea, initiatorul si organizatorul expozitiei, spune ca fiecare piesa are povestea ei. In fata navalitorilor, locuitorii cetatilor pontice incercau sa-si ascunda averile dincolo