Proiectul bugetului de stat pentru 2004, pe care Parlamentul se pregateste sa-l ia la forfecat, incearca sa redea romanilor buna dispozitie. Un ritm de crestere inalt, de 5,5%, o inflatie exprimata, Proiectul bugetului de stat pentru 2004, pe care Parlamentul se pregateste sa-l ia la forfecat, incearca sa redea romanilor buna dispozitie. Un ritm de crestere inalt, de 5,5%, o inflatie exprimata, pentru prima data dupa 1990, printr-o singura cifra sunt obiective ambitioase, menite sa inspire incredere in ziua de maine. Romanii, care de trei ani tot asteapta ca performantele economice ale Guvernului Nastase sa se faca simtite si in farfuria lor, sunt insa destul de sceptici. Neincrederea populatiei este justificata indeosebi de lipsa de transparenta in cheltuirea banului public. Cheia intelegerii intregului buget de stat se afla sub o caciula pusa anume pentru ca simplul cetatean sa nu stie ce este acolo. O parte din sumele inscrise la un capitol de cheltuieli sunt transferate la alt capitol, astfel incat ceea ce se vrea sa se ascunda de ochii contribuabililor se gaseste in diferenta dintre cele doua capitole. Printr-o astfel de operatiune se poate afla, de exemplu, ca in bugetul pentru 2004 subventiile cu caracter economic se ridica la 4,8% din PIB. O suma atat de importanta (circa 2,5 miliarde de euro) n-a mai fost prevazuta decat in bugetul pentru 2001, cand social-democratii, reveniti la putere, au tinut sa-si onoreze o parte din promisiunile electorale, indeosebi cele legate de reactivarea locurilor de munca neperformante. De altfel, intreprinderile cu pierderi nu ar putea supravietui daca nu ar primi subventii de la buget si nu ar fi pasuite la plata darilor catre stat. Atat subventiile, cat si datoriile fata de buget se ridica, fiecare, la peste 4% din PIB pe an. Cum s-ar putea ridica nivelul de trai al romanilor in conditiile in care castigul anual este de 5%, i