Magda CARNECI
Poetrix. Texte despre poezie si alte eseuri
Editura Paralela 45,
Pitesti-Brasov-Bucuresti-Cluj-Napoca,
2002, 164 p., f.p.
In 1996, Magda Carneci publica un eseu important, al carui titlu il preiau pentru articolul de fata Eseul este retiparit in volumul ei recent de la Editura Paralela 45, Poetrix: texte despre poezie si alte eseuri. Imi amintesc de unele dintre articolele si interviurile adunate in aceasta antologie – cel mai vechi este din 1979. Impreuna cu cartea despre Art of the 1980s in Eastern Europe. Texts on Postmodernism (1999), ele alcatuiesc o contributie majora la intelegerea schimbarii de paradigma culturala dominanta in Romania, incepind cu anii ’80. Dar, cum se stie, autoarea nu este „doar“ o teoreticiana a acestui proces atit de radical si fundamental in semnificatii. Ca poeta, ea se numara printre cei implicati profund in reorientarea structurala si polemica a culturii romane in directia unui postmodernism sincretic, sincron si transcultural pentru care, adaug imediat, experimentul estetic si optiunea politica se presupun reciproc si manifest. Nu e deci de mirare ca, pina in 1989, Magda Carneci si generatia ei au avut de infruntat „sistemul“ in totalitatea lui totalitara. Dupa 1989, acea totalitate a disparut treptat ca un cancer in remisie, o data cu institutiile politice care o girau, dar consecintele ei totalitare in planul mentalitatii culturale s-au dovedit mai rezistente.
Nimic surprinzator nici in asta. Oarecum neasteptata este insa aparitia unor noi forme de rezistenta la transformarile si redistributiile culturale radicale, urmarite de postmodernismul Magdei Carneci si al colegilor ei. Am sugerat in paginile Observatorului cultural si reafirm acum ca aceasta rezistenta aduce la lumina conflictul dintre doua modele culturale, nu mai putin dintre doua optiuni politice. At