- Social - nr. 212 / 29 Octombrie, 2003 Ciobanul celibatar Gheorghe Cartan, personaj de legenda din Tara Fagarasului, s-a nascut la 24 ianuarie 1849 (mort la Sinaia, la 8 august 1911) in satul Cartisoara, aflat sub actualul Transfagarasan. Voi incerca sa creionez sumar cateva idei si fapte despre pacurarul fagarasean care a vrut ca Ardealul sa nu fie o vatra a vrajbei, ci una a bunei intelegeri. Trebuie spus, din capul locului, ca "icoanele" de capatai ale lui Cartan au fost: Traian, Decebal, Negru-Voda, Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Constantin Brancoveanu si altii. A calatorit pe jos pana la Roma ca sa-si vada stramosii eternizati pe Columna Traiana. A drumetit prin Ungaria, Austria, Italia, Franta, Elvetia, Germania, Egipt, Ierusalim si-n atatea alte locuri din tara. Zelul lui in aceasta directie l-a privat uneori de libertate, dar l-a asezat in randul apostolilor cartii. Cararile strabatute de opincile lui, precum si cele ale devenirii sale spirituale se apropie mult de legenda. Incercam derularea unor evenimente deosebite. In vara anului 1895, Cartan a dormit langa soclul statuii lui Mihai Viteazul din Bucuresti. Un trecator il zareste aici si i se adreseaza: - No, buna bade draga, de unde esti si cu ce treburi prin Bucuresti? - Io, omule-s din Oprea Cartisoara-Fagarasului. - Si io mi-s din partile alea, si-mi zice Ion Grama din Toderita Oltului. No, inca mai zic, cu ce bai pe la noi? - No, ca sa incerc opincile astea pana la Bucuresti! Acest Ion Grama l-a dus pe pacurarul Cartan la profesorul V.A. Urechea, care a purtat multe discutii cu Cartan si care l-a prezentat apoi mai multor personalitati, ca Ion Slavici, George Cosbuc, Spiru Haret, Nicolae Iorga, dr. Victor Babes si altii. Fata de acestia, pacurarul ardelean era plin de respect, dar deloc timid. Cu un remarcabil bun-simt, badea Cartan le-a cerut tuturor carti pe care sa le duca baietilo