Prelungirea termenului de valabilitate a cartilor de munca pentru o perioada de trei ani este de natura sa favorizeze numai marii datornici la bugetul statului, acuza oamenii de afaceri. Ei Prelungirea termenului de valabilitate a cartilor de munca pentru o perioada de trei ani este de natura sa favorizeze numai marii datornici la bugetul statului, acuza oamenii de afaceri. Ei argumenteaza prin faptul ca, la inchiderea cartilor de munca, intreprinderile ar fi trebuit sa-si achite toate datoriile pe care le au la bugetul de stat, ceea ce ar fi pus intr-o situatie extrem de incomoda marii datornici. Potrivit Codului Muncii, de la 1 decembrie 2003, cartile de munca ar fi trebuit inlocuite cu un sistem informatizat de evidentiere a activitatii tuturor angajatilor. Ministrul Muncii si Protectiei Sociale, Elena Dumitru, a anuntat insa, la finele saptamanii trecute, ca sistemul de evidentiere a salariatilor prin intermediul cartilor de munca va mai fi mentinut inca trei ani de acum incolo si ca masura amanarii acestei formule a fost adoptata de Executiv la solicitarea patronatelor si a sindicatelor. Se pare insa ca nu este chiar asa. "Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) nu a fost consultata in luarea acestei decizii", ne-a declarat Florin Pogonaru, presedintele AOAR. Potrivit acestuia, "nicaieri in lumea civilizata nu exista carte de munca. Cartea de munca a fost un instrument de control al fortei de munca in economiile comuniste, pe care il mentinem in continuare pentru ca nu recunoastem ca nu avem capacitatea administrativa de a pune anume lucruri in practica". In opinia lui Pogonaru, cartea de munca este "un simbol al controlului statului asupra miscarii individului, insa, intr-o economie de piata, individul se angajeaza unde vrea, iar acolo eventual i se cer doar niste referinte si atat. La randul sau, Cristian Parvan, secretar general al AOAR, a spus ca