- Editorial - nr. 213 / 30 Octombrie, 2003 Desi Referendumul pentru noua Constitutie a trecut, el va ramane inca multa vreme in actualitate, nu numai prin efectele lui, ci si ca un subiect despre care, la vremea desfasurarii lui, nu s-a spus suficient sau nu s-a spus totul. Abia acum, dupa intrarea in posesia datelor definitive, prin grija specialistilor in statistica, putem vorbi mai argumentat despre ceea ce a insemnat el si despre cum s-a desfasurat. O prima concluzie care se desprinde si, poate, de cel mai larg interes este acceptarea realitatii, triste pentru PSD, ca la Referendum nu s-a profilat un vot etnic, asa cum era de asteptat. Procentul obtinut in final pe tara, de 55,7 la suta, este rezultatul aportului comun al majoritatii si al celor de alte etnii, cu specificarea ca acestea din urma, mai ales in cazul maghiarilor, s-au mobilizat oarecum mai puternic, dar mult sub nivelul asteptarilor preconizate de Putere. In ciuda facilitatilor oferite de noua Constitutie, nici maghiarii, nici secuii si nici rromii n-au dat buzna la urne si nici n-au votat in proportie de masa pentru compensarea absenteismului romanesc, desi aceasta contine prevederi foarte favorabile lor, printre care cea mai importanta ar fi folosirea limbii materne in administratie si justitie. Care ar fi motivatia acestei atitudini surprinzatoare, similara oarecum cu tradarea PSD? Explicatia cea mai plauzibila ar fi constatarea ca, in cadrul aceleiasi etnii, sunt straturi diferite de perceptie a aceluiasi fenomen, cu orizonturi de asteptare la fel de diferite. Adica, in fata acelorasi stimuli s-a reactionat diferentiat. Se constata ca o anumita patura a maghiarilor, dar si a altor etnii, ce-i drept, nu prea numeroasa, a pactizat cu romanii care au boicotat Referendumul, ramanand departe de urne, atitudine guvernata, dupa parerea noastra, de bunul simt al celui care stie ca "ce-i prea mult s