Punerea in acord cu prevederile Constitutiei revizuite a regulamentelor celor doua Camere ale Parlamentului le-a dat prilejul mai-marilor senatorilor si deputatilor sa institutionalizeze o procedura Punerea in acord cu prevederile Constitutiei revizuite a regulamentelor celor doua Camere ale Parlamentului le-a dat prilejul mai-marilor senatorilor si deputatilor sa institutionalizeze o procedura care legitimeaza chiulul: votul prin corespondenta. Folosit, in 14 ani de parlamentarism postdecembrist, in doar doua situatii - la adoptarea Legii fundamentale si la revizuirea ei -, lipsit de temei constitutional sau legal, votul "la plic" va deveni, odata cu intrarea in vigoare a noilor regulamente, o practica obisnuita. La Senat, propunerile de modificare a acestora, formulate de expertii in chitibusarii juridice Doru Ioan Taracila si Ion Predescu, stipuleaza ca procedura se aplica numai in situatiile stabilite de Biroul Permanent impreuna cu liderii grupurilor parlamentare. Desi sustine ca este partizanul aplicarii votului prin corespondenta doar la senatorii bolnavi si la cei plecati in tara sau in strainatate in interes de serviciu, Doru Ioan Taracila a omis sa prevada expres, in amendamentele sale, amintitele situatii. Astfel, procedura este similara celei pregatite la Camera Deputatilor, potrivit careia votantul "la plic" trebuie sa completeze un formular-tip pe care il trimite liderului de grup sau, dupa caz, presedintelui Camerei. Presedintele deschide plicul si informeaza plenul cu privire la optiunea absentului. Prima consecinta a introducerii votului prin corespondenta este incurajarea chiulului parlamentar, acoperit sau nu, cu acte. Pe viitor, "pasari rare" precum doctorul-senator Serban Bradisteanu nu vor mai fi nevoiti sa-si paseze cartelele de vot colegilor sau damelor blonde din staff-ul tehnic, iar acestia sa le foloseasca in locul lor la plen. In perfect a