Sambata, in ziua in care expira termenul la care Parlamentul Romaniei trebuia sa ratifice acordul semnat cu SUA asupra neextradarii cetatenilor americani inculpati de Curtea Penala Internationala, Sambata, in ziua in care expira termenul la care Parlamentul Romaniei trebuia sa ratifice acordul semnat cu SUA asupra neextradarii cetatenilor americani inculpati de Curtea Penala Internationala, Washingtonul a mai acordat Bucurestiului o derogare de sase luni, amanand, astfel, blocarea ajutorului militar destinat tarii noastre. Acordul fusese semnat de autoritatile romane in vara anului 2001, Romania fiind, de altfel, prima tara care a semnat cu SUA un asemenea document, si singurul stat candidat la UE care a facut un asemenea gest, atragandu-si critici acerbe din partea Uniunii Europene. Intre timp, statele UE au decis sa respinga orice acord cu SUA in privinta CPI si au avertizat Bucurestiul asupra consecintelor pe care le-ar avea ratificarea acordului respectiv. (Daca ar fi ratificat acordul, Romania nu ar fi respectat linia politica a UE, fiind "degradata", in raportul de tara, care ar fi mentionat ca Bucurestiul nu respecta criteriul politic stabilit la Copenhaga). La randul sau, Washingtonul exercitase, in ultimele luni, presiuni intense asupra Bucurestiului, pentru a obtine ratificarea acordului asupra CPI. Presiunile au scazut, insa, iar in timpul vizitei la Washington a presedintelui Ion Iliescu oficialii americani par sa fi dat dovada de mai multa intelegere fata de situatia Romaniei, neinsistand asupra temei respective. Decizia de a amana cu sase luni suspendarea ajutoarelor militare destinate Romaniei echivaleaza, in mod simbolic, cu o renuntare tacita la pretentia asupra ratificarii acordului CPI. Peste sase luni, Romania va deveni membra a NATO, iar membrilor NATO nu le mai pot fi suspendate ajutoarele militare.