Stefan BORBÉLY
Matei Calinescu. Monografie,
antologie, receptare critica
Editura Aula, Colectia „Canon“, Brasov, f.a., 122 p., f.p.
In buna (deja!) „traditie“ a micromonografiilor aparute – de citiva ani – in cadrul Colectiei „Canon“ de la Editura Aula, eseistul clujean Stefan Borbély intentioneaza, prin studiul – succint, insa foarte consistent – pe care i-l consacra lui Matei Calinescu, sa familiarizeze cititorul cu scrierile unui intelectual evident atipic in literatura romana postbelica.
Atipicitatea lui Matei Calinescu tine de o „etica a distantei“ si asupra ei nu s-a atras atentia indeajuns pina acum, arata Stefan Borbély, propunind o abordare integratoare, care tine seama de necesitatea recontextualizarii operei literatului in discutie prin „asimilarea unor grile specifice ideologicului, politicului sau mentalitatilor“.
Apelul la comparatism ori la psihocritica insoteste permanent demersul unei analize care urmareste – metodic, cu acribie – succesiunea (si ea semnificativa) a etapelor din biografia intelectuala a lui Matei Calinescu, de la debutul absolut, intr-un numar din 1957 al Gazetei literare, cu poemul Odihna, sfidator – la acea data – prin formula sa estetizanta, pina la studiile americane (de dupa 1973, cind scriitorul, plecat cu o bursa Fulbright, decide sa se stabileasca definitiv in Statele Unite) si la cartile traduse si publicate in Romania dupa Revolutie.
Pentru Matei Calinescu, la fel ca pentru clasicul Schiller, „calea spre solutia politica trece prin problema estetica“. Profilul acestui intelectual se contureaza, inca din anii de formare, prin opozitie fata de un anumit mediu cultural/literar, prin inaderenta la spiritul unei parti semnificative a elitei culturale romanesti aflate in pragul iesirii din proletcultism. Il alege ca model spiritual pe Tudor Vianu, de la care preia gu