Dupa cazurile de boala a vacii nebune si cele de contaminare cu dioxina, cetatenii europeni si-au pierdut increderea in calitatea si siguranta alimentelor. Socul produs in statele Uniunii de astfel de "incidente" a condus la o noua strategie in ceea ce priveste protectia consumatorilor din UE, care presupune o monitorizare extrem de stricta a procesului de productie a alimentelor si ingredientelor alimentare, pe intreg lantul, pana la consumatorul final. Aceasta presupune o veritabila punere sub lupa nu numai a procesului de fabricatie, dar si a manipularii, transportului, a substantelor cu care vin in contact alimentele. In aceste conditii, una dintre cele mai importante provocari ale aderarii Romaniei consta in satisfacerea exigentelor in materie, mai ales ca, in prezent, acestea sunt departe de a fi intrunite. Daca in Romania nu au aparut cazuri ale vacii nebune sau intoxicari cu dioxina, consumatorii se confrunta frecvent cu o alta problema: toxiinfectiile alimentare. Aparitia acestora este cauzata, aproape fara exceptie, de conditiile precare din industria alimentara, de inconstienta unor comercianti, de transportul alimentelor in conditii insalubre. Acestea sunt datorate fie inmultirii bacteriilor de putrefactie prin expirarea alimentelor sau nerespectarea temperaturii de depozitare, fie nerespectarii conditiilor de igiena. In pregatirea integrarii, autoritatile competente fac eforturi de aliniere a legislatiei nationale la directivele Uniunii din legislatia alimentara. Aceste directive au in vedere fie toate produsele alimentare, asa-numitele directive cu caracter orizontal, fie se aplica numai anumitor produse alimentare (directive cu caracter vertical). Directivele cu caracter orizontal se refera la urmatoarele domenii: etichetare, aditivi alimentari, contaminanti, arome, solventi, materiale in contact cu alimentele, igiena, controlul oficial, procesarea, a