- Calendar Girls (regia: Nigel Cole).
Ce le trece prin minte (in afara de George Clooney!) unor gospodine trecute (si atit) in timp ce asculta conferinte despre broccoli, goblenuri si croaziere pentru virsta a treia. O Helen Mirren minunata (si sexy!), dar un personaj construit si cu rol moralizator. Plus ca odata ajunse la Hollywood, „fetele“ nu-l intilnesc pe George...
- Morvern Callar (regia &scenariul: Lynne Ramsay).
Samantha Morton superba chiar si imbracata. Some Velvet Morning (Lee Hazlewood&ancy Sinatra), Can, Aphex Twin, Velvet Underground dar si The Mamas and The Papas pe coloana sonora. O poveste haotica si destul de pretioasa despre o femeie (socata) de sinuciderea iubitului, care-i ia banii si romanul din computer si pleaca la Ibiza sa danseze cu cea mai buna prietena.
- In America (regia: Jim Sheridan).
Nici My Left Foot, nici In the Name of the Father, din pacate. Din nou Samantha Morton. Fantoma unui copil mort planeaza asupra unei familii de irlandezi, alaturi de incercarile lor de a trai decent in America, de relatiile dintre ei si relatiile cu lumea (vecinii drogati dintr-o sordida cladire newyork-eza). Frumos, amuzant pe alocuri (epopeea darimatoare a aducerii si instalarii unui aparat de aer conditionat care lasa intregul bloc fara curent), dar moralist si patetic.
- Anita and Me (regia: Metin Huseyin).
Inca o mostra de umor multicultural cu indieni Punjabi si incercarile lor de acomodare si pastrare a identitatii culturale (simultan!), intr-o mica localitate britanica (plina de oameni blonzi). Doua fetite gemene indiene mortale. Dar nu e East is East.
- Live Forever (regia &scenariul: John Dower).
Britpop forever. Noel Gallagher (Oasis) vorbind mindru despre originea &trecutul lui muncitoresc (pe santier) intr-un interior de castel secular in care arata ca un
