"Romanul are suflet bun! E milostiv!".... ...Vorbele astea au circulat si circula de zeci si zeci si zeci de ani. Au devenit chiar un fel de slogan publicitar, golindu-se, prin repetitie, de inteles... Si iata ca, odata cu acea odioasa campanie de ucidere in masa a cainilor fara stapan, vorbele astea...
"Romanul are suflet bun! E milostiv!"...
...Vorbele astea au circulat si circula de zeci si zeci si zeci de ani. Au devenit chiar un fel de slogan publicitar, golindu-se, prin repetitie, de inteles... Si iata ca, odata cu acea odioasa campanie de ucidere in masa a cainilor fara stapan, vorbele astea, ce pareau tocite prin uzura, s-au trezit la viata, au capatat miez. Dar un miez molatic, pentru ca, plini de indoiala, noi, cei multi, foarte, foarte multi iubitori de animale din aceasta tara, am inceput sa ne indoim de adevarul continut in aceste vorbe, vazand la diverse posturi de televiziune imagini socante cu caini zbatandu-se disperati in lantul hingherilor ori stapani ai unor caini, prinsi fara mila, care incercau sa-i ia acasa din adaposturi, stiind prea bine ca - cel putin pana la aparitia unei noi Hotarari guvernamentale, care sa introduca o nota de indulgenta in materie de "eutanasiere" a cainilor - bietele animale urmau sa fie omorate (prin metode tipice Evului Mediu) in urmatoarele 24 de ore. Imaginile terifiante au "curs" sub ochii nostri neputinciosi, luni de zile...
Am reamintit toate acestea, ca sa se constituie intr-un fel de preambul la constatarea argumentata ca, da, romanul are suflet bun! Da, romanul e milostiv! Iar constatarea asta vine din faptul ca, in majoritatea cazurilor disperate, in care iubitori de animale vor sa salveze unele animale pierdute si gasite, ori aruncate in strada, oameni cu suflet de aur, care publica astfel de "oferte" in revista noastra, isi afla cate un raspuns la anuntul lor. In multe si fericite
