Centrul de cercetare a imaginarului s-a reintilnit la Cluj in jurul unei mese rotunde care a avut ca tema de dezbateri un text propus de Doru Pop, referitor la metodele calitative in cercetarea imaginilor.
La antipodul cuantificarilor de tipul sondajelor sociologice, aceste metode – a sustinut autorul – au ca origine teoriile critice ale comunicarii si constau in principal in trei directii de analiza: „cercetarea contextului, cercetarea expresiei si cercetarea continutului, care integreaza toate cele trei paliere centrale ale rolului vizualitatii: cel ideologic, cel material si cel simbolic“. In privinta contextului, principalele metode calitative tin de tehnicile observarii (observarea participativa si interviurile intense), iar obiectele de analiza evolueaza de la semnificatiile generale, practicile sociale si episoadele dramatice, pina la analizarea grupurilor si organizatiilor sociale, a contactelor si a stilurilor de viata.
Detalierea metodologiilor de expresie si a analizei de continut a condus apoi la unificarea celor trei paliere din punct de vedere cronologic si ontologic intr-o „structura metodologica“ necesara „credibilitatii si veridicitatii stiintifice“, pe care studiile asupra imaginarului o reclama.
O prima linie de discutii a pornit de la semnalarea de catre Corin Braga a diferentelor de perspectiva existente intre teoretizarile europene, predominant orientate catre imaginarul perceput transcendental in orizontul intrebarii „De ce?“, si cele americane care favorizeaza mai degraba acel „In ce scop?“ al pragmatismului si empirismului anglo-saxon, aceasta din urma fiind si abordarea propusa de textul lui Doru Pop. Diferenta s-ar plia si pe distinctia imaginar/imagine, iar dupa Sanda Cordos s-ar putea vorbi chiar despre o „cercetare de civilizatie a imaginii“, in defavoarea uneia de „cultura a imaginii“, ceea ce pentru spa
