(Show me the money!)
Nu e prima oară când realizez că nu e nevoie decât de puţin mai multă atenţie pe stradă sau pur şi simplu în jurul nostru pentru a lua pulsul a ceea ce ni se întâmplă cu adevărat. O „ureche magică” poate fi plină de învăţăminte...
N-a trecut foarte mult timp de când o verişoară de câţiva ani a stupefiat familia adunată la o petrecere spunând că ea, când va fi mare, vrea să fie „curvă”. Chestionată serios asupra acestei alegeri, micuţa mea verişoară a povestit cum a auzit-o ea pe bunica afirmând că în ziua de azi curvele o duc cel mai bine. Zilele trecute, aşteptam pe cineva în Piaţa Romană şi o fetiţă ţopăia de mâna tatălui şi scanda voioasă: „O să fiu bogată! O să fiu bogaaaată!”. Revăd la televizor, nu cu prea mult timp în urmă, Pisica albă, pisica neagră şi imaginea fratelui mafiot al miresei, cântând în transă „Money, money, money / always sunny / in a rich manîs world”, mă urmăreşte inexplicabil. De când colegul meu de cameră ascultă în prostie Paraziţii, un alt refren nu-mi dă pace: „Banii nu mă fac, încă fac bani / Am nevoie doar de tine, / de lovele şi de zile”. Chemat să-mi repare chiuveta, mecanicul căminului studenţesc îmi explică cum stă treaba: „Tinere, ascultă la mine: în ziua de azi mai bine stai degeaba decât să munceşti pe o sută de euroi!”. Altcineva mă învaţă cum că obţin o mărire de salariu: „Dacă te duci la servici în blugi, nu primeşti în veci mărire. Ce, n-ai auzit de IDM!? Iei d’acolo trei ţoale de fiţe cu un milion şi te-ai scos. Ai o imagine!” Un văr plecat la spălat vase în Italia, unde câştigă vreo 8 salarii de-ale mele pe lună, se arată îngrijorat pe mail şi îmi vrea binele: „Păi, bă, tu cu ce bagi vrajă la femei cu 100 de paraî pă lună? Vii aici, munceşti câteva luni la negru, munca de jos, mă-nţelegi!, dar te-ntorci acasă şi om te-ai făcut! Ce atâta învăţat, că cu facu
