- Social - nr. 232 / 26 Noiembrie, 2003 In decursul veacurilor, femeile romance: mame, surori, sotii si prietene intotdeauna au fost impreuna cu barbatii, la bine si la rau, in timp de pace sau de razboi, luand parte activa la viata economica, nationala, sociala, culturala si militara. Cand situatia a impus-o, femeile romance au pus mana pe arme si au participat, cu hotarare, la luptele de aparare a gliei stramosesti, a demnitatii nationale, a onoarei neamului romanesc, a credintei si a fruntariilor tarii. ISTORIA ROMANILOR consemneaza multe fapte eroice ale apararii fiintei nationale. Amintim participarea femeilor la batalia de la Posada, din noiembrie 1330, in oastea lui Basarab I, domn al Tarii Romanesti, impotriva regelui Ungariei, Carol Robert. Aparandu-si "saracia si nevoile si neamul", victoria a fost de partea romanilor. La inclestarea armatei Tarii Moldovei, comandata de Stefan cel Mare, cu armata invadatoare a Ungariei, condusa de trufasul rege Matei Corvin, din noaptea de 14/15 noiembrie 1467, din localitatea Baia, operatiune militara la care au participat peste 12.000 de romani. La asigurarea victoriei impotriva dusmanului au participat si numeroase romance. Inaintand in istorie remarcam eroismul romancei Ana Ipatescu (n. 1805 - m. 1875), care s-a aflat in fruntea maselor populare pentru eliberarea, la 19 iunie 1848, a guvernului revolutionar provizoriu, arestat in urma unui complot si tradat de boierimea reactionara din Bucuresti. Fiica de moti din Muntii Apuseni, Palaghia Rosu, a participat in mod voluntar, impreuna cu barbatii, la luptele conduse de Avram Iancu la inclestarea de la Marisel, din 12 martie 1849, cu armatele kossuthiste si, apoi, la cele de la Fantanele, din ziua de 6 iunie 1849. Un alt exemplu de eroism este Ecaterina Varga (n. 1802-m.1858), numita si "Doamna motilor". A luptat si s-a jertfit pentru apararea drepturilor romanilor