Alinierea Romaniei la normele comunitare agricole din Uniunea Europeana are un impact deosebit si in domeniul vitivinicol. In acest sens, politica agricola comuna (PAC) este orientata spre realizarea unor produse de calitate, corespunzatoare cerintelor de piata. Pentru aceasta, in Uniunea Europeana se realizeaza o monitorizare a potentialului de productie vitivinicola care are in vedere o serie de elemente. In primul rand, este admisa plantarea numai cu soiuri nobile de vita de vie de calitate, precum si cu unii hibrizi interspecifici rezultati in urma incrucisarii intre specii de Vitis Vinifera. Pe de alta parte, sunt interzisi la plantare hibrizii direct producatori din soiurile Noah, Othello, Isabelle, Clinton si Herbemont, din cauza insusirilor lor agrobiologice foarte slabe. Un alt element important este introducerea Registrului plantatiilor viticole, pe baza caruia sunt obtinute informatiile necesare monitorizarii potentialului de productie pana la nivel de parcela si soi de vita-de-vie. Pe baza acestui registru se creeaza, de asemenea, posibilitatea de control asupra modului in care sunt dirijate si folosite ajutoarele acordate producatorilor de catre Uniunea Europeana. Impactul implementarii acquis-ului comunitar in legislatie vitivinicola romaneasca va conduce la o serie de efecte asupra producatorilor. Astfel, este prevazuta limitarea suprafetelor cu vii hibride la nivelul actual de 120,4 mii hectare si reducerea treptata a acestora intr-un interval de 15 ani de la data aprobarii Legii viei si vinului pana in anul 2017 prin inlocuirea lor pe baza unor programe de restructurare si reconversie si cu sprijin financiar de la Uniunea Europeana, dupa aderare. De asemenea, va fi infiintat Registrul plantatiilor viticole la persoanele fizice si juridice care va permite promovarea unei politici de calitate corespunzatoare pietei vitivinicole comunitare. In acest sen