Pe la mijlocul lunii octombrie, cînd încercam să mă documentez pentru un grupaj dilematic despre învăţămîntul românesc, i-am cunoscut (mai direct, mai prin e-mail-uri) pe iniţiatorii grupului de reflecţie şi iniţiativă "Focus Educaţia", profesionişti ai domeniului, preocupaţi de educaţie şi evoluţia unui sistem aflat în blocaj periodic. Dacă în acel număr tema s-a definit din multe puncte de vedere, dacă s-au conturat soluţii şi s-au schiţat strategii, lucrul s-a datorat exclusiv colaboratorilor săi (în ordinea apariţiei: Liviu Papadima, Florentina Sâmihăian, Carmen Muşat, Mihaela Singer, Florin Ioniţă, Alexandru Crişan şi Dakmara Georgescu). Lansarea la apă a acestui grup informal, reunit de experienţa în învăţămînt şi "dorinţa de a contribui la viitorul educaţiei potrivit unei concepţii şi unei strategii de dezvoltare durabilă" s-a făcut oficial pe 20 noiembrie, prin organizarea, împreună cu Centrul "Educaţia 2000" (membru al Soros Open Network) a unui colocviu dedicat expertizei, dezbaterii şi deciziei în politicile educaţionale. Să nu-i uităm, printre iniţiatori, pe Carmen Creţu, Gabriel Ivan, Eugen Palade, Octavian Pătraşcu, Adriana Ţepelea sau Paul Cornea şi Nicolae Manolescu - ultimii doi, membri de onoare ai grupării. Colocviul - la care au participat şi reprezentanţi al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, experţi de la Banca Mondială, Delegaţia Comisiei Europene, UNICEF, reprezentanţi ai ONG-urilor care se ocupă de educaţie şi ai mass-media - a pornit de la limpezirea unor modificări în învăţămîntul românesc puţin, chiar deloc luate în discuţie în presă sau în spaţiul public: "filozofia educaţională a schimbării, obiectivele reformei învăţămîntului, implicaţiile pe termen mediu şi lung ale deciziilor de politică educaţională, aspectele macrostructurale ale reformei (de exemplu, modificarea structurii învăţămîntului
preuniversitar