Aşa previzibil cum era, rezultatul alegerilor pentru Duma de la Moscova are de ce să fie stînjenitor. Partidul preşedintelui, Rusia Unită, a obţinut 37,1% din voturile exprimate, urmat de comuniştii lui Ziuganov şi de liberal-democraţii lui Jirinovski. Un alt partid al preşedintelui, Rodina (Patria), înfiinţat în urmă cu cîteva luni, are 9%: conducătorii lui, un economist, Glazev, şi trimisul special al lui Putin în regiunea militară Kaliningrad, Rogozin, spun că ei vor redistribuirea averilor obţinute prin fraudă şi apărarea mai energică a intereselor externe ale Rusiei (aşa cum se întîmplă acum în Georgia şi Moldova). Alternativă mai dinamică a ideilor din programul comuniştilor şi al lui Jirinovski, formaţiunea este caracterizată drept naţional-socialistă de către adversarii ei direcţi, liderii partidelor Uniunea Forţelor de Dreapta şi Iabloko. Conform rezultatelor preliminare, însă, nici unul dintre aceste două partide - reprezentînd aspiraţiile democratice - nu a obţinut prin votul pe liste procentul necesar pentru a intra în Duma. Campania electorală condusă cu o mînă de fier de putere a creat avantaje pentru candidaţii la al doilea mandat, ei avînd acces la toate resursele administrative şi de propagandă. Comunicatul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa a criticat, fără energie, dar în termeni limpezi, procesul electoral: "a reprezentat o regresie în procesul democratic". Ei şi? Cînd Elţîn a înconjurat cu tancurile clădirea Parlamentului şi a tras cu tunul în deputaţii răsculaţi a fost un progres în procesul democratic? Moştenitor al acestor antecedente, Putin şi-a construit cu migală baza de putere, dar şi opoziţia. Iritat de pretenţiile de autonomie ale comuniştilor, el a creat partidul Rodina care a drenat jumătate din voturile obţinute de ei la alegerile precedente. O parte dintre oamenii foarte bogaţi ai Rusiei îl sprijină pe Puti