Note introductive
Trei zile de colocviu pentru a vorbi despre un scriitor devenit deja un clasic. La saisprezece ani de la moartea lui Primo Levi, cercetatori din intreaga Europa, americani si israelieni s-au intilnit in zilele de 9, 10 si 11 octombrie, la Torino, pentru a oferi o perspectiva cit mai completa si mai actualizata asupra receptarii operei autorului, pornind de la citeva intrebari: Cum au fost intimpinate cartile sale? In care momente si cum? In cite tari? Ridicind probleme de ce natura? Titlul colocviului, organizat de Centro „Studi Piemontesi“ si de Regione Piemonte, este semnificativ: Pastrarea memoriei. Difuzarea si cunoasterea lui Primo Levi in tarile europene. S-au adus deja contributii importante, editii, biografii, eseuri, studii monografice, dar mai ramine inca mult de facut pe versantul filologic si al receptarii. Au fost invitati specialisti din 20 de tari, Europa de Est fiind masiv reprezentata. Din Romania a fost invitata prof. Doina Derer, directoarea Catedrei de limba si literatura italiana a Universitatii bucurestene, o personalitate al carei rol in promovarea schimburilor interculturale romano-italiene este intr-adevar relevant.
La o parcurgere rapida, opera scriitorului torinez se deschide cu Se questo è un uomo (1947), refuzata initial de Einaudi si publicata de Eitura De Silva, o carte despre experienta atroce a lagarului, urmata de La tregua (1963), periplul intoarcerii acasa. Cu referire la aceste opere, Levi a vorbit in mai multe rinduri despre puterea terapeutica a scriiturii. In ’67, autorul isi reuneste povestirile fantastice in volumul Storie naturali, adoptind pseudonimul Damiano Malabaila. Intreaga opera apare scindata. Pe de o parte, exista latura in care predomina vointa de ordine, claritate, moralitate, ratiune; pe de alta, atractia spre enigma si tenebre. Simetric, unul dintre euri se reflecta in
