- sau viceversa - Cînd şefii săi l-au trimis cam pe nepusă masă la un seminar despre integrarea României în UE, un amic care lucrează la o instituţie publică s-a simţit dator să-i avertizeze: "Dar, ştiţi, eu sînt cam eurosceptic, nu cred că vom fi pregătiţi în 2007, am argumentele mele, aşa că asta o să spun la seminar...". Reacţia şefilor a fost o mirare uşor panicată: "Cum, te joci cu tema integrării?". Şi a urmat, zice amicul, o încercare a şefilor de a-l convinge "să reprezinte instituţia cu cinste", mai ales că la seminar vor fi şi oameni de la Guvern, şi - desigur - "reprezentanţi de la Bruxelles". Cum să spui în prezenţa unor aşa înalte şi cinstite obraze că ai îndoieli, contraargumente, mici scepticisme? "Ne facem de rîs!". Nu fără greutate, amicul a reuşit să "negocieze" cu şefii acceptarea unui "euroscepticism moderat", în care să întoarcă problema pe ambele feţe, să facă unele comparaţii cu Grecia şi Portugalia la momentul aderării şi să spună - neapărat! - că în definitiv şi în Danemarca a fost nevoie de două referendumuri pentru adoptarea monedei euro. "Am înţeles, a zis amicul, asta ca să nu creadă străinii că în România ar exista un curent de opinie potrivnic...". "Ce străini, dom'le? Slăbeşte-ne cu străinii, da' cum să faci pe scepticu' de faţă cu reprezentanţii Guvernului, cînd prim-ministrul a zis că ne integrăm sigur în 2007?"... Nu ştiu, pînă la urmă, ce a spus amicul la seminar, dacă intervenţia lui a fost apreciată sau criticată, şi nici nu mă interesează. Nu era decît una dintre multele reuniuni consacrate acquis -ului, din acelea la care oamenii vin convinşi de justeţea ideilor lor şi pleacă, în general, cam tot aşa. Episodul relatat de el m-a făcut însă să mă gîndesc la prezenţa temei "integrare în 2007" în spaţiul public românesc. Se vorbeşte despre ea în multe feluri. Guvernul o face cu aplomb, încercînd să emane siguranţă de sine (c