Pe lîngă rapoartele cu date tehnice ale Comisiei Europene asupra ţărilor orientului european, există şi descrieri mai puţin formalizate ale aceluiaşi spaţiu al continentului. Între cele mai recente, se înscrie aceea a lui Jorgen Moller, prin cronica politică publicată în cel mai prestigios cotidian danez - Politiken, un fel de România liberă a scandinavilor. Jorgen Moller îşi începe articolul1, intitulat Rumæniens skæbnetim, într-o traducere aproximativă, Ora destinului, cu binecunoscuta marcă de export a României imprimată pe retina cetăţeanului occidental: un număr impresionant de copii handicapaţi care trăiesc în condiţii mizerabile, ţigani care sînt discriminaţi constant, blocuri dizgraţioase de un gri dezolant şi nu în ultimul rînd, fosta dictatură comunistă a lui Ceauşescu. Ei bine, afirma explicit Jorgen Moller, această imagine este falsă şi se bazează pe o profundă neînţelegere a realităţilor româneşti. România este mai mult decît atît, este un spaţiu cu extrem de multe faţete, fabulos prin bogăţia contrastelor sale culturale. Arhitectura oraşelor variază de la atmosfera burgurilor germane medievale şi pînă la aromele orientale specifice sudului, muzica este îmbietoare, iar mîncarea pe măsură (mai puţin prostul obicei al lipsei de dozaj), oamenii prezintă o diversitate atrăgătoare, există proiecte culturale care exprimă un autentic bun gust etc.

Raţionalismul politic lipseşte Totuşi, revine jurnalistul danez, imaginea falsă a României apare jutificată din cîteva motive. Perioada de reforme structurale nu a adus bunăstare, ci sărăcie şi corupţie. Deşi la nivelul factorilor politici se clamează că situaţia poate fi schimbată, pre-reuşita unui asemenea demers rezidă în credinţa oamenilor într-o soartă mai bună. Or, constată Moller, spre deosebire de celelalte ţări est-europene, România nu a început să rezolve problemele de fond deoarece "chiar înaint