Intalnirea din tren. Stimata redactie,. Fiecare aparitie a unui nou numar al "Formulei As" inseamna pentru mine si pentru intreaga mea familie, o bucurie, un dar deosebit. Prima pagina pe care o citesc este,"deessiguur", "Din lumea necuvantatoarelor", pentru ca iubesc, respect, ingrijesc si eu mai mul...
Intalnirea din tren
Stimata redactie,
Fiecare aparitie a unui nou numar al "Formulei As" inseamna pentru mine si pentru intreaga mea familie, o bucurie, un dar deosebit. Prima pagina pe care o citesc este,"deessiguur", "Din lumea necuvantatoarelor", pentru ca iubesc, respect, ingrijesc si eu mai multe necuvantatoare. Cred ca darul vietii nu ar fi deplin daca am fi doar oameni pe acest pamant. Mai importante, mult mai importante decat noi sunt celelalte vietuitoare. As putea sa scriu mult despre acest subiect, dar stiu ca deja m-ati inteles. Nu vreau neaparat sa-mi publicati aceasta povestire adevarata, aceasta intamplare fericita. V-o scriu asa, din preaplinul inimii mele.
***
Ma intorceam de la Gheorghieni, cu trenul, pe Valea Prahovei, privind desavarsirea muntilor, a toamnei, a soarelui la apus. Aerul, lumina, culorile, toate erau superbe, si sufletul meu era la fel de "insorit". Nu banuiam insa ca voi avea parte de o alta foarte minunata intamplare. Imediat dupa Campina, pe culoar, am dat "nas in nas" (sau, ma rog, "bot in nas") cu un caine-lup superb (dupa cum se poate vedea si din fotografie). Mi-a stat inima de o asa placuta surpriza si cateva secunde ne-am privit in ochi. In ochii mei se citea incantarea, desigur. Ochii lui blanzi, buni, veseli si inteligenti erau si ei foarte "graitori": si eu eram pentru el o placuta surpriza!
De obicei, cand vorbesc cu animalele, caut privirea stapanilor lor, ca sa vad daca am incuviintarea tacita sa le pot mangaia, acum insa timpul era atat de scurt... A trecut pe usa
