Am auzit ca "retailerii de talie internationala percep acum Romania drept o piata tanara, capabila sa asimileze foarte mult". De fapt n-am auzit, am citit, in metrou, peste umarul unui nene tare ursuz. Care, de cum mi-am lungit gatul peste umarul lui, si-a tras ziarul la piept, de teama sa nu i-l mananc. Noroc ca apucasem sa vad ce gazeta era, ca pana la primul chiosc am facut o obsesie pentru chestia cu retailerii. Prea imi suna ca "Raportul de tara", din care-a inteles fiecare ce-a vrut. Asa, din metrou, parea ca-i o veste buna. Daca retailerii aia au zis despre noi ca suntem tineri, capabili, probabil ca-i bine. Cand mai faci cate-o boroboata, deh, ti se iarta: esti tanar, na, te-ai grabit, n-ai stiut. Si-apoi, daca-i vorba de piata, eu zic ca suntem capabili sa asimilam monstruos de mult. Azi, de pilda, am vazut pe-o taraba un buchetoi de vreo zece banane si stomacul mi-a raportat imediat ce capabil se simte. Le-as fi asimilat scurt, din vreo zece inghitituri, da-mi uitasem portofelul acasa. Bine, sa spunem ca ne-au perceput foarte bine, dar tot ar fi o nelamurire. Cine naiba erau si retailerii? Ca de astia inca nu auzisem. Doar sa nu fie neam cu "rotweiller" - cainele ala care parca mereu e flamand. Asta n-ar fi prea placut. Ca daca retailerul era tot un fel de rotweiller, si inca unul "de talie internationala", nu-mi convenea sa perceapa Romania ca pe-un fel de taraba unde eu, carnita tanara si capabila, dupa un imbuibaj intensiv, stau sa ma asimileze el cand ii vine pofta. Parca si simteam coltii de retailer percepandu-mi nadragii, asa ca am cumparat ziarul ala aproape urland. L-am desfacut ca pe-o varza si-am gasit iute pagina, dupa titlu: "Retailerii in cautare de spatii comerciale". Taci, mi-am zis, c-a-nceput invazia. Ne halesc astia cu case cu tot: "locatiile au fost alese cu mare grija de acesti retaileri. S-a pus accent pe zonele comerciale, bine deserv