Un nou caz de trafic de carne vie a pus, zilele trecute, pe jar Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate Timisoara si Politia de Frontiera. Povestea studentei romance, drogate, batute si inchiriate cu ora, este cutremuratoare. Iar acesta este doar cazul uneia dintre sutele de romance obligate sa se prostitueze in bordeluri din Kosovo, Macedonia, Italia, Gemania sau de aiurea. Dar cate romance impart aceeasi soarta, cate romance sunt batute, drogate si umilite de traficantii de femei si nu pot face nimic? Cate romance prefera postura de sclave sexuale in locul saraciei de acasa? Si cate romance nu se vor mai intoarce niciodata acasa? Dramele acestor fete plecate in lume sa-si gaseasca... fericirea tradeaza impotenta unui sistem. Fie ca vrem, fie ca nu vrem sa recunoastem acest lucru. Discursurile politicienilor, privitoare la lupta impotriva traficului cu fiinte umane, promisiunile luate in fata U.E., fondurile venite din afara pentru combaterea acestui flagel nu au nici o valoare in conditiile in care suntem deficitari la doua capitole majore : nivel de trai si educatie. Pentru astfel de cazuri depistate nu doar Politia si Politia de Frontiera ar trebui sa intre in alerta. Politia lupta impotriva efectului acestui fenomen. Dar problema cea mare o reprezinta cauza. Iar in Romania cauza se numeste, cum am amintit, saracie si lipsa de educatie. In loc ca situatia economica sa se imbunatateasca, pe zi ce trece saracia este tot mai crunta, sunt tot mai multi oameni care nu au bani sa traiasca nici la limita decentei. In aceasta zona a societatii se gasesc fete dispuse sa se vanda, sa se inchirieze. In randurile populatiei sarace traficantii de carne vie cuceresc teren. Organizatia Internationala pentru Migratie estimeaza ca s-a ajuns ca, anual, 120.000 de femei sa fie traficate spre tari din Europa de Vest unde alimenteaza piata prostitutiei. In Romania - ca si in a