1. Timisoara spiritului "feminin"
Mi-e foarte greu sa scriu despre Adriana Babeti fiindca suntem colegi de mai bine de trei decenii si ar trebui sa rezum, pe de-o parte, sirul de proiecte comune care s-au naruit, pe de alta, sirul de proiecte comune despre care lumea are stire, dar nu la modul cel mai limpede cu putinta. Ar mai trebui sa evoc sirul de carti, articole, studii, pe care le-a realizat mereu impreuna cu cineva: cu Delia Sepetian-Vasiliu, cu Mircea Nedelciu si Mircea Mihaies, cu studentii, absolventii si vedetele de la A treia Europa. Cu ajutorul lui William Totok a descoperit-o pe Ana Cumpanas, celebra Tusa Ana care a devenit eroina romanului Femeia in rosu, bestseller al anilor nouazeci si expresie a prieteniei americano-romane dupa revolutie, atunci cind aceasta incepea sa fie cu putinta. Devenit, gratie aliantei cu Mircea Nedelciu si Mircea Mihaies, manifest al prozatorilor optzecisti, opera exemplara a postmodernismului autohton, cartea Anei Cumpanas ilustreaza consecventa unui program cultural. Femeia din Comlos va ramane o adevarata matusa a postmodernismului autohton.
Gratie dialogurilor cu intelepti ai locului - ai Timisoarei romano-germano-maghiaro-sarbe - l-a redescoperit si a incercat sa redea celebritatea lui Stepper-Tristis, unul dintre autorii care au trait un popas timisorean plin de expresivitate involuntara. Unul dintre scriitorii galaxiei Valeriu Marcu, autor care ar putea sa-si regaseasca, datorita eforturilor Adrianei Babeti, o binemeritata tinerete.
Cred ca pentru inceput, ar trebui sa evoc o Timisoara culturala dominata de doamnele pline de energie, amazoane in cel mai nobil inteles al cuvantului, mereu intr-o batalie a constructiei culturale temeinice, modernizante. Adriana Babeti, Smaranda Vultur, Gabriela Coltescu, Pia Branzeu, Brandusa Armanca, Magdalena Marculescu sunt, deopotriva, eseiste, traducatoare,
