Partidele parlamentare si-au acordat un ragaz pana pe data de 12 ianuarie pentru luarea unei decizii privind sistemul de vot care va fi introdus prin modificarea legislatiei electorale. Comisia Partidele parlamentare si-au acordat un ragaz pana pe data de 12 ianuarie pentru luarea unei decizii privind sistemul de vot care va fi introdus prin modificarea legislatiei electorale. Comisia parlamentara pentru elaborarea legilor electorale a decis ca hotararea legata de sistemul de vot sa fie adoptata cu o majoritate de doua treimi din numarul total al membrilor comisiei. In aceste conditii, PSD, Alianta PNL-PD, PRM, UDMR si Grupul Minoritatilor Nationale trebuie sa ajunga la un compromis si sa accepte una din cele trei propuneri supuse negocierilor: vot uninominal majoritar pentru Senat (varianta PSD), vot uninominal mixt pentru Senat si Camera Deputatilor (varianta Aliantei PNL-PD), votul proportional pe liste, asa cum a fost pana acum (varianta PRM si a Minoritatilor Nationale). Votul uninominal aduce o mai mare responsabilizare a alesului fata de cei care il voteaza. Judetele sunt impartite in circumscriptii electorale, fiecare circumscriptie urmand sa trimita un senator la Bucuresti. Pentru acest loc se lupta cate un candidat desemnat de fiecare partid sau independenti. Alegatorul pune stampila pe numele celui pe care il doreste. Electoratul este obisnuit cu acest sistem de la alegerile locale pentru primari. Castigatorul majoritatii absolute devine senator din primul tur, daca nu, se organizeaza un al doilea tur cu primii doi clasati. Principalul dezavantaj il reprezinta pierderea voturilor celor care nu se claseaza pe primul loc, voturi care nu se mai redistribuie la nivel national. Se pot crea decalaje mari intre voturile exprimate si ceea ce se regaseste in Parlament. O alta problema este desenarea circumscriptiilor electorale. Cei de la putere pot manevra in asa