Institutul Goethe din Bucureşti şi Asociaţia culturală Ecumest au avut iniţiativa unui simpozion foarte interesant şi util, desfăşurat pe 11-12 decembrie, cu sprijinul financiar al Pactului de Stabilitate pentru Europa de sud-est: "Revistele culturale - platforme de dialog în ţările Europei de sud-est". Au participat reprezentanţi ai unor reviste culturale din regiune (România, Bulgaria, Croaţia, Ungaria), dar şi ai unor publicaţii din Germania şi Franţa care se ocupă de Balcani. Cel dintîi cîştig al simpozionului a fost reprezentat de cunoaşterea reciprocă şi constatarea că există, şi pe acest plan, cîteva probleme comune ale regiunii. În intervenţiile participanţilor şi în dezbateri a apărut de mai multe ori ideea că Balcanii au fost "un subiect european" doar prin crizele politice care au avut loc aici, dar nu au trezit acelaşi interes şi din alte puncte de vedere. Sentimentul de "copil-problemă" sau de "provincie" foarte depărtată a creat nu numai o anume izolare faţă de centru (care pentru noi înseamnă Occidentul sau, mai bine zis, "ideea de Occident"), dar şi o stare de incomunicare între noi, cei care aparţinem acestui perimetru. În orice caz, intelectualii din ţările Europei de sud-est se cunosc între ei mai puţin decît ar trebui, iar schimburile culturale ori transferul de idei în acest spaţiu se fac mai degrabă prin "medierea" Occidentului: aflăm unii despre alţii mai mult din surse germane, franceze ori engleze decît prin contacte directe. Explicaţia acestei stări de lucruri se află, desigur, în preocuparea principală pe care au avut-o toate ţările din zonă după căderea comunismului: aceea de a "prinde din urmă" Occidentul. Privind spre Vest, am uitat să privim unii către alţii, iar acum re-descoperim că avem probleme comune şi că uneori soluţiile sînt mai uşor de găsit împreună. Dar tranziţia obsedată de "reformele de tip occidental", precum şi ima