- Referendumul pentru noua Constituţie - Această anchetă la ieşirea de la urne vizînd evaluarea percepţiei votanţilor asupra campaniei pentru Referendum a fost proiectată nu atît după un principiu al reprezentativităţii eşantionului investigat (din lipsă de mijloace), cît după principiul surprinderii varietăţii reprezentărilor alegătorilor asupra multiplelor influenţe posibile ale campaniei. Între "efectele de percepţie şi de impact" presupuse, au fost luate în considerare, în principal, efectele producerii de sens, de motivaţii, de decizii şi de comportament (decizia de a vota la referendum). Mai multe surse teoretice, divergente sau complementare privind influenţele exercitate de campaniile electorale au orientat conceptualizarea şi metodologia investigaţiei. Dintre acestea au fost reţinute ca repere următoarele: 1. Mass-media şi, în genere campaniile, exercită un puternic efect de "activare şi de mobilizare". Astfel, mijloacele folosite (de tip publicitar, ca spoturile, sau de tip nepublicitar, ca dezbaterile TV) permit cristalizarea opiniilor şi atitudinilor existente în stare latentă, în opţiuni conştiente. Campania transformă predispoziţiile în opinii, apoi în comportamente efective. În genere, se consideră că acest proces de activare se desfăşoară în patru "timpi": * campania atrage atenţia publicului puţin polarizat asupra mizelor electorale/referendumului; * creşterea interesului pentru campanie şi alegeri antrenează o expunere mărită la mesajele campaniei; * atenţia fiind selectivă, este orientată mai ales spre mesaje care confortează predispoziţiile latente ; * votul cristalizează această evoluţie (idei dezvoltate de B. Berelson, încă în anii '40-'50). Deci, dacă mass-media şi o campanie au şanse reduse de a modifica structura preferinţelor, ele pot să amplifice şi să accelereze o "evoluţie în gestaţie". 2. Mediile de masă şi campaniile au şanse ma