- Social - nr. 253 / 29 Decembrie, 2003 Oamenii fac masurari de peste 40.000 de ani. Fara masurari nu ar fi fost posibila cunoasterea, nu ar fi fost posibile progresul si civilizatia. Au efectuat masurari si, implicit, au realizat mijloace de masurare oamenii de pretutindeni, toate popoarele de pe toate meridianele pamantului. Primele marimi fizice masurate au fost lungimea, aria, volumul, masa si timpul. Diferite unitati de masura au fost denumite, spre exemplu, masuri de lungime, masuri de arie/suprafata, masuri de timp, masuri de masa etc. Definirea lor s-a facut in timp, in functie de elemente naturale si de componente ale corpului omenesc. Drumul de la unitati de lungime, care erau raportate la lungimea unor parti ale corpului uman (spre exemplu, palma, deget, cot, pas), pana la metru (ca fiind a 10-a milioana parte a sfertului meridianului Pamantului), s-a intins de-a lungul a mii de mii de ani. Momente de o importanta fundamentala in istoria masurarilor, pentru asigurarea uniformitatii unitatilor de masura si a exactitatii masurarilor in lume, au fost marcate de crearea Sistemului metric de masuri si greutati in Franta, in anul 1799, adoptarea Conventiei Metrului (CM), in 1875, si adoptarea Sistemului International de Unitati (SI), in 1960, de cea de-a 11-a Conferinta Generala de Masuri si Greutati, organ al CM. Masurarile si unitatile de masura au o istorie proprie, o istorie universala care se confunda cu istoriile popoarelor. Si tara noastra are o istorie proprie a metrologiei. O tratare a acestei istorii, de la primele inceputuri pana in 1944, face obiectul lucrarii scrise de Fanel Iacobescu si Nicolae Ilioiu, doua personalitati cu contributii remarcabile la dezvoltarea metrologiei in Romania. Lucrarea "ISTORIA METROLOGIEI IN ROMANIA", publicata de Editura Academiei Romane, reprezinta o contributie remarcabila la cunoasterea sistemelor de masu