Dintotdeauna, creaţiile artistice contemporane au fost văduvite în raport cu suratele lor mai mari, operele consacrate, devenite, o dată cu trecerea timpului, clasice. Publicul (mai mult sau mai puţin larg) nu prea e interesat de ceea ce se întîmplă în artă acum. De altfel, nici nu este prea sigur că ceea ce se întîmplă în artă acum poate fi considerat artă. De aceea, se refugiază pe o poziţie comodă, în care raporturile cu produsele artistice sînt condiţionate de vechimea acestora din urmă. Pe scurt, artă înseamnă mînăstirile din Nordul Moldovei, Grigorescu, Luchian et comp., şi mai puţin Gili Mocanu, Iuliana Vâlsan sau Simona Cristea. Prin urmare, albumele de artă despre valorile culturale ale ţării noastre (eterne şi fascinante, precum o ştim) vor arăta exclusiv mînăstirile din Moldova, iar cumpărătorii de la licitaţiile de artă se vor bate numai pe Grigorescu, Luchian et comp.. Gili Mocanu, Iuliana Vâlsan sau Simona Cristea (aşa-i că nu aţi auzit de ei?) trebuie să mai aştepte să fie luaţi în seamă. Peste vreo sută de ani, succesul le va fi garantat. O nimica toată. Căci ce-nseamnă o sută de ani, dacă ne raportăm la vîrsta întregii omeniri, la larga respiraţie a istoriei... (bla, bla)? Iată însă că lucrurile încep să se mişte şi la noi şi nu mai trebuie să aşteptăm ca istoria să respire prelung, pentru a lua cunoştinţă de ceea ce fac tinerii noştri artişti. Au apărut curatori interesaţi de fenomenul

artistic contemporan (ei înşişi nişte oameni foarte tineri), au apărut publicaţii care să reflecte arta contemporană (printre care excelenta revistă IDEA de la Cluj), au apărut galerii în care-şi găsesc loc artiştii tineri. Una dintre cele mai coerente astfel de galerii este Galeria Posibilă, administrată de Matei Câlţia. În luna decembrie, această galerie a editat un excelent catalog cu tinerii artişti aflaţi în portofoliul ei - după cum ni se spune. Alb