* Bandele din New York / Gangs of New York (SUA, 2002), de Martin Scorsese. Filmul lui Martin Scorsese Bandele din New York este plasat, în mare parte, la începutul anilor 1860, la New York, în zona Five Points, care "decădea de la an la an, de parcă i-ar fi plăcut mizeria", dar ai cărei cetăţeni nu duceau lipsă de divertisment. La fiecare colţ de stradă pare să se întîmple ceva - o bătaie, un jaf sau măcar un act de igienă personală, cum ar fi scobitul între dinţi. Se pariază pe lupte între cîini şi şobolani; se merge la teatru pentru plăcerea de a da cu diverse lucruri după actorii care-i interpretează pe Lincoln şi pe Unchiul Tom; se merge la incendii pentru plăcerea de a vedea echipele rivale de pompieri luîndu-se la bătaie la lumina flăcărilor. O dată pe an se aniversează "marea bătălie din 1846", în care aşa-zisa Federaţie a Americanilor Nativi, condusă de Bill Măcelarul (Daniel Day-Lewis), a înroşit zăpada cu sîngele imigranţilor irlandezi catolici, ucigîndu-l pe conducătorul acestora, Vallon zis "Părintele" (Liam Neeson); în noaptea aniversară, Bill obişnuieşte să bea nu un pahar de apă de foc, ci un foc la pahar, şi să declame: "Asta-i noaptea americanilor!". Vîrsta inocenţei, filmul din 1993 al lui Scorsese, după romanul lui Edith Wharton, se deschidea cu un spectacol nu mai puţin sălbatic. În cuvintele lui Wharton: "Într-o seară de ianuarie, în primii ani ai celei de-a şaptea decade a secolului trecut, Christine Nilsson cînta în Faust, la Academia de Muzică din New York". Am avut un şoc cînd am realizat că lumile celor două filme - satîrul însîngerat al lui Bill şi garoafa de la butoniera eroului din Vîrsta inocenţei (interpretat tot de Daniel Day-Lewis) - aparţin aceluiaşi oraş şi aproape aceluiaşi moment istoric. Scorsese s-a întors acolo - atîta doar că a schimbat cartierul; şi dacă Vîrsta inocenţei nu dădea cu nasul prin lumea lui Bill, ci rămîn