•Postul negru si "Chiralesa" - sfintirea caselor •Crucile de gheata
Maine, crestinii ortodocsi sarbatoresc Boboteaza, care incheie cea mai ampla si mai iubita serie de sarbatori de peste an, inceputa acum o luna, odata cu Sfantul Nicolae. "Boboteaza" este denumirea populara a sarbatorii crestine care comemoreaza botezul Domnului Nostru Iisus Hristos in apele Iordanului, de catre Ioan Botezatorul. De altfel, importanta religioasa a acestei zile rezida si in faptul ca Botezul constituie inceputul activitatii lui Iisus si scena in care acesta este dezvaluit drept Mantuitor si Fiu al lui Dumnezeu. Astazi, in Ajunul Bobotezei, preotii tin slujba pentru "aghiazma mare", cand se face apa sfintita pentru tot anul. Tot in Ajun sau cu doua-trei zile inainte, preotii merg pe la casele enoriasilor pentru a da cu aghiazma si a sfinti astfel credinciosii si casele acestora. Este o zi tensionata, ca orice Ajun, iar credinciosii trebuie sa tina post negru cel putin pana cand preotul le calca in casa si se impartasesc cu aghiazma. De obicei, preotii sunt precedati de un alai de copii, de multe ori imbracati in camasi albe, care striga, pe la noi, "Chiralesa", o adaptare populara a lui "Kirie Eleison" ("Doamne Miluieste"). In plus, in anumite zone se obisnuia sa se cante colinde speciale pana pe 6 ianuarie. Mai exista obiceiul ca in Ajunul Bobotezei sa se prepare cam aceleasi bucate ca si in Ajunul Craciunului, oamenii pregatindu-se de ultima mare sarbatoare din cele incepute acum 12 zile. Intrucat apa este sfintita, exista interdictia spalarii rufelor in Ajunul Bobotezei si inca 8 zile de la aceasta. Nu in ultimul rand, legat de credinta ca, sfintind apa de Boboteaza, se sfinteste si se purifica toata firea, a persistat un pitoresc obicei, comun popoarelor crestin-ortodoxe, dar intalnit in special in Moldova, anume acela de a pune in fata fiecarei biserici o cruce
