trei din cei patru copii ai unei femei din Blidari nu au fost niciodata la scoala. cel mai mic a ramas linga mama, iar alti doi au fost luati de sora mai mare in Italia. "O face si el ce-am facut si eu", spune ridicind din umeri femeia, cu privire la viitorul mezinului Din cei patru copii pe care i-a adus pe lume Alina Cecman, din satul Blidari, comuna Cotesti, doar unul a invatat sa scrie si sa citeasca. Ceilalti trei au crescut cum au putut in batatura parinteasca, fara sa calce vreodata intr-o scoala. Se pare ca acest "amanunt" n-a contat prea tare nici pentru mama si nici pentru copiii ei. Trei dintre ei au ajuns - culmea, spre invidia unora! - in Italia. Acasa a mai ramas doar mezinul, Ionut. Are 11 ani si creste cum da Dumnezeu, legat doar de fustele mamei. Astazi, cind mai totii copiii isi iau ghizdanele in spate si o pornesc spre scoala, Ionut va ramine in continuare, acasa. Pentru el, ziua aceasta este la fel cu toate celelalte care au alcatuit pina acum, frageda sa viata. O inlantuire nesfirsita de clipe care vin si trec, fara ca nimic senzational sa se intimple. A fost o vreme cind se intreba, fireste, de ce toti ceilalti copii din imprejurimi pleaca veseli, in fiecare zi, spre scoala, si el nu. Au fost momente in care i-a invidiat pentru cele ce povesteau, pentru cartile pe care le purtau in ghiozdan, pe care uneori le rasfoiau, pentru hainele curate cu care mergeau mereu la "intilnirea" obisnuita cu "domnul" sau "doamna". S-a intrebat deseori cum o fi la scoala? Cum o arata o sala de clasa si despre ce-or tot discuta copiii cu omul de la catedra. A fost o vreme in care s-a tot intrebat... Acum nu se mai intreaba. Acum, orice urma de curiozitate - daca o mai fi ramas ceva - o ascunde bine in adincul sufletului sau de copil sarman. Acum stie doar ca el este altfel. Si ca uneori, a ajuns sa fie cel invidiat de copiii care merg la scoala, pentru vacanta cont